Prietenia dintre un barbat si o femeie? Ramane "?"

Invartit-a mama soacra ce'nvarti si se pomeni cu o spoiala de toata frumusetea, tocmai'n fundu' curtii. Taiat. Taiati! Nu despre mama soacra incerc sa scriu. Ce vina sa aiba femeia?

Bun. De luminat spirite alese si chinuite, nu's priceputa. Cu prietenia asta, dintre un barbat si o femeie, mujer si hombre (incerc sa trag de timp, scriind inca 1 minut baliverne, sa para textul bogat, iar eu sa arat ce cultivata sunt) lucrurile sunt sucite, mai ales de cand cu libertatea in gand, exprimare, atitudine, viziuni asupra masinilor (viziunea asupra vietii/dezvoltarii spirituale, in acceptiunea majoritatii, nu si a mea, e o prostie fantastico-ireala-pentru batrani ramasi fara adaposturi) si s-a renuntat la a mai contura ceva, inteligibil, intre cele doua fiinte.

Ma indoiesc uneori de ceva: femeia nu este femeie...barbatul sa fie femeia? Iar femeia sa fi devenit barbat? S-au schimbat rolurile sau...? Clar lipseste conturul.
Unde vreau sa ajung?! Cat timp continua procesul asta difuz, obscur, incetosat, vag, confuz intre schimbul de roluri barbat-femeie aka femeie-barbat, desigur ca, pana si posibilitatea crearii unei prietenii intre cei 'doi' incepe sa-si piarda din nuanta, contur etc.

Barbatul nu mai poarta doar pantaloni. A uitat sa devina barbat in clipa in care a inceput sa-si epileze parul pubian sau fesier ori a inceput sa se penseze (cele mai apropiate exemple), ORI se vaita (de ii sare camasa) din cauza nenorocitei de ospatarite, care nu i-a gustat acea bezea si clipitul ochiului stang (ochiul drept fiind ocupat cu 'sectionarea' blondei/brunetei/roscatei din capatul barului). Frustrati, deprimati, sensibili. Clar, da. Barbatii sensibili, sentimentali, duri, prapastiosi, dramatici etc.

A se intelege ca fac referiri doar la majoritatea barbatilor care ocupa globul pamantesc, cel mult adorat (o clasa speciala si cu un nr. in continua crestere) cu nume gen: Iarta-ma, dar nu ma uita!, Te-am adorat si in somn!, Oala-sparta'n-cot (capul lipseste), Iubita mea cu corn in frunte!, Plang zi si noapte, iubita mea!...si tot asa.

Femeia si rolul pe care a fost nevoita sa si-l puna fix in geanta, au schimbat-o mai mult decat s-ar fi crezut. Cum nu imi plac generalizarile, specific si de data aceasta: afirmatiile sunt strict indreptate catre o anumita 'clasa'/categorie de femei (care acopera, in jur de 90% populatia globului).

Daca inainte (vremuri apuse) se mai putea vorbi, cu lejeritate si fara strop de confuzie, de prietenia intre un barbat si o femeie, iata ca spre crunta-mi dezamagire, nu mai este posibil sa sustin cu tarie asa ceva.

Cum? De ce? Si de ce naiba?...Dar au sens raspunsul si intrebarea?

   Femeia zambeste cu superioritate cand simte gustul dulceag al razbunarii si cand il vede pe barbat 'aplecat' cu greata (am scris greata? de fapt era GRATIE), ca barbatul sa se intrebe "unde o fi mashina mea, Gratiela? Daca i-au furat rotile, cum mai ajung la coafor?".

Unii vor citi mesajul dintre randuri, altii nu vor intelege nimic, altii nu vor avea rabdare sa citeasca pana la capat, altii vor zambi (amuzati sau ironic sau misogini), altii se mira, altii casca, altii vor fi de neclintit, altii vor ramane apatici in continuare, insa, cu siguranta ramane in picioare pentru toata lumea, urmatoarea idee: nu mai este sigura relatia de prietenie dintre un barbat si o femeie! (fie ca iti place, fie ca nu, esti nevoit/a sa accepti si iti asumi riscuri)