Cum sa arati ca nu stii a scrie?

 Dau raspunsul: postam frumos cateva randuri pe un oarece site de socializare sau chiar pe blog. Ca sa fim in trend, dara. Asa cere obiceiul: nu ai blog, nu existi! Ganduri bune sau rele, suicidale sau nu, de amor sau ura, de ranchiuna sau marinimie, de exasperare sau frustrare...TOATE, dar toate aceste aspecte existentiale trebuiesc asternute frumos  in randuri, in vazul tuturor. Sa vada vecina de la 3, draguta de ea. Dar imi place si vecinul de la blocul alaturat.

   Ei, cum pot oare sa arat ca habar nu am sa povestesc si sa ma exprim in scris? Blogareala, clar. Trebuie sa fac dovada clara si de necontestat ca nu am acest talent a scrisului. Nu stiu de ce. Fiecare cu ce poate si stie. N-are a face.

    Observ un lucru: singuratatea si lacomia din juru-mi. Lacomia omului de a avea atentie si din toata chestiunea asta nu se vede decat oceanul de singuratate si cum oamenii simt nevoia cronica de a arata ca se simt singuri, de a arata celorlalti ca au nevoie de atentie, au nevoie de sprijin moral, intind mana dupa ajutor de fapt. Asta se intampla. Cui sa-i placa un astfel de adevar crud? Si mastile purtate zi de zi: 'dar imi este foarte bine, draga!', "dar ce te face sa crezi ca cer atentie?", "ma simt fantastic cand schimb zeci de ganduri cu oameni pe care nu-i cunosc si stiu ca citesc cu sufletul la gura", "draga mea, dar ai idee cat de implinita ma simt pentru simplul fapt ca-i simt aproape pe oamenii aia straini?! Dar stii ca nu i-am vazut in viata mea? Ah, dar mai conteaza? Dar de ce ar conta? Eu sunt ferm convinsa ca Vasilica imi doreste binele. E asa prietenos cu mine. Habar nu ai tu, draga! Ce stii tu?! Sa vezi tu, aseara mi-a zis ca-i place cum arat in poza xvbr. M-am emotionat nespus de mult." , "Bine, bine. Imi pare bine ca ai zeci/sute/mii de id-uri, ip-uri si ca primesti un La multi ani sec de ziua ta, de la oameni pe care nu-i vei vedea in vecii vecilor tai si care se prefac ca-ti doresc sanatate, iubire, liniste sufleteasca. Imi place teatrul. Mereu mi-a placut teatrul. Regie! Ridica cortina aia si treceti la treaba. Nu cu graba, domniile voastre. Pe rand. In linie dreapta, va rog, ca in liste de mess sau ca la dansul ala, Pinguinul. Putina consideratiune fata de cei mai lenti si saraci cu duhul".
   

  Asa. Parca arata mai bine acum. Nu e nici o logica. E doar fanfaronada.